Bunica nu mai poate sa stea singura, in casuta ei mica de la capatul satului si am luat-o in vizita la noi, dar m-a rugat din tot sufletul ei sa ii caut un camin de batrani, fiindca nu doreste sa ne incurce si sa ocupe o camera din apartamentul nostru. In plus, daca se simtea bine, ramanea acasa, dar sunt momente ale zilei in care ii creste tensiunea alarmant de mult si doreste sa aiba medici la dispozitie care sa ii spuna ce sa faca sa revina la normal. Noi suntem plecati toata ziua la munca si ea s-ar plictisi de moarte singura.

Ca un om intelept ne explica faptul ca la azil este ca si cum ar locui la ea acasa, iar noi ne ducem in vizita si putem sa ii ducem prajituri si ciocolata, cum ii duceam si in casuta ei mica, la tara.

Incurajati de ea, am luat-o de mana si am vizitat caminul de batrani Seniorcenter.ro.
Gardul din beton si curtea ingrijita au fost primele semne ca aici belsugul este la el acasa. De la gardul rustic, impletit din nuiele, bunica trecea la gard din beton, cu porti automatizate.
Curtea ingrijita, cu trandafiri, bancute si iarba a incantat-o fiindca semana mult cu privelistea de acasa, din gradina ei. Pe hol, fotolii uriase si confortabile si mocheta in care se ingropa piciorul, peretii varuiti in culori pastelate, risipa de flori, tablouri, decoratiuni cu gust, incat ai fi zis ca este un locas de cultura, nu intr-un azil de batrani. Eram asteptati, asa ca personalul ne-a intampinat si ne-a condus prin institutie.

Mai intai in camera care urma sa fie a bunicii. Patul urias, nou, cu saltea moale si lenjerie sigilata o astepta. Incapeau in acel pat 4 batrani ca bunicuta, de aceea i s-au umezit ochii de emotie si a cerut sa ne spuna ceva intre patru ochi.
-Nu am crezut vreodata sa am un asemenea noroc, adica din saracia mea lucie sa ajung intr-un asemenea lux orbitor, dar sa nu dati tot ce aveti ca sa ma tineti pe mine in acest castel! Nu pot sa cred ca am sansa sa locuiesc in acest loc!

Am ras si i-am explicat bunicutei ca este un camin de batrani, chiar daca are sala de jocuri, televizor in fiecare camera, sala de gimnastica medicala, piscina si o sala de mese care seamana cu un restaurant.

La baie totul stralucea de curatenie, la fel si vasele din inox in care se pregasteste mancarea pentru cele trei mese calde. Personalul ne-a explicat ca batranii primesc si doua gustari intre mesele principale.
Oriunde ne indreptam luxul si curatenia erau la ele acasa. In sala de mese se faceau pregatiri pentru ziua de nastere a unui internat. Tortul mare de ciocolata astepta sa fie impartit si savurat.

Cabinetele medicale erau dotate cu tot ce era necesar pentru monitorizarea sanatatii bunicilor nostri.

Era ca la un hotel de 4-5 stele, iar bunica radia de fericire. Am inteles ca nu ii va da o lacrima cand va iesi din casuta ei, mai ales ca aici va avea totul asigurat: curatenie, ingrijire, caldura, mancare.
-Daca as fi avut toate acestea la tinerete, as mai trai o viata, ne-a spus cu multumire si cu lacrimi de emotie si recunostinta in glas.